Muzeul Național de Geologie

Divertisment

Muzeul Național de Geologie al României este situat în sectorul 1 al Capitalei, pe șoseaua Kiseleff nr. 2. Clădirea muzeului, declarată monument de arhitectură, a fost construită în stil neo-brâncovenesc după proiectul arhitectului Victor Ștefănescu la începutul secolului XX și a fost destinată inițial găzduirii Institutului Geologic.

Regele Carol I a semnat, în 1906, decretul de înființare a institutului, act care poate fi văzut, în original, chiar în holul de la intrare al muzeului. Primul custode al colecțiilor a fost Iuliu Moisil, care era în același timp și bibliotecar al institutului. 

În 1964, Al. Semaka, numit custode, susține ideea valorificării colecțiilor într-un muzeu național. Încercarea de a organiza un muzeu a fost zădărnicită de bombardamente și cutremure, culminând cu cel din 4 martie 1977, când imobilul a fost grav afectat, colecțiile fiind mutate temporar într-o altă clădire. Lucrările de refacere și consolidare a clădirii au demarat în 1983. Refacerea clădirii s-a făcut întocmai, pornind de la fotografiile de epocă, deschiderea oficială a Muzeului Geologic având loc în aprilie 1990. 

Muzeul Național de Geologie ilustrează toate ramurile științelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a rocilor, a zăcămintelor de substanțe minerale utile, tectonică globală, până la evoluția vieții pe Pământ, apariția omului și interacțiunea sa cu Terra. 

Uriașul patrimoniu muzeal de astăzi, ce conține circa 85.000 de eșantioane, s-a îmbogățit în timp și din donații ale instituțiilor sau ale persoanelor particulare, majoritatea geologi care au lucrat în institut și care și-au lăsat colecțiile în depozite. Însă, doar o parte din eșantioanele deținute sunt expuse în săli, aproape 90% din ele aflându-se în depozite, întrucât prezintă mai mult interes științific. Un exemplu în acest sens sunt cei circa 1.000 de holotipi, adică fosile descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, pe care cercetătorii îi folosesc ca referință în studiile lor.

Exponatele exemplifică domeniile mineralogie, petrografie și zăcăminte minerale, reprezentate în colecțiile științifice prin circa 45.000 de eșantioane.

Colecțiile Muzeului Național de Geologie dețin atât exemplare ale celor mai vechi roci, datate ca fiind de acum 1,9 miliarde de ani, sau purtând cele mai vechi urme de viață (600 milioane de ani) din subsolul țării, cât și cea mai completă colecție de roci și fosile din România.

Colecțiile muzeului se întind pe trei niveluri ce parcurg săli dedicate mineralogiei, dinamicii externe și interne a Pământului, paleobotanicii, paleontologiei, stratigrafiei, hidrogeologiei, tectonicii României, substanțelor minerale utile metalifere și nemetalifere, hidrocarburilor, geologiei României, mineralelor fluorescente și florilor de mină.

Mai exact, la subsol, sălile „Geologia României” expun colecții petrografice amenajate, astfel încât să corespundă unităților geotectonice majore, fiind destinate în primul rând specialiștilor. Mineralele fluorescente pot fi admirate într-o sală specială, amenajată la subsol, unde lumina ultravioletă transformă rocile obținute într-un spectacol de culori inedite.

La parter se află sala de „Colecțiuni”, deschisă publicului încă din 1908, în care se pot admira ”flori de mină” aduse din Banat, Maramureș, Apuseni. În secția de stratigrafie, amenajată în mai multe săli de la etaj, este expusă istoria Pământului pe vârste, de la cele mai vechi spre cele mai noi. Fiecare eră este însoțită de hărți și de exemplificări din România, ceea ce permite crearea unei imagini clare a evoluției geologice a spațiului românesc, dar și a Terrei.

Muzeul cuprinde și alte secțiuni: dinamică externă și internă, petrografie (cu principalele tipuri de roci, unele vechi de peste un miliard de ani), zăcăminte (metalifere, cărbuni, petrol, sare), paleobotanică și paleozoologie (cu reconstituiri ale primilor hominizi și ale unor viețuitoare foarte vechi) și tectonica României.

În muzeu pot fi văzute și câteva eșantioane de foraj reprezentative pentru teritoriul țării, unele efectuate la mii de metri adâncime.

În prezent, muzeul este o secție a Institutului Geologic al României, personalul său fiind alcătuit, în marea lui majoritate, din geologi. 

În cadrul Muzeului Național de Geologie sunt organizate, cu regularitate, expoziții cu vânzare și diferite evenimente interactive sau dedicate sărbătorilor populare. Spre exemplu, de la începutul anului 2014, la muzeu au avut loc evenimentele „Muzeul Național de Geologie sărbătorește Sf. Valentin” sau „Expoziție cu vânzare de cristale, bijuterii, pietre prețioase și semiprețioase”.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.