Palatul Parlamentului (Casa Poporului)

Divertisment

Una dintre cele mai impresionante și, totodată, mai controversate clădiri din lume, Palatul Parlamentului domină Capitala de pe locul numit Dealul Arsenalului, fiind, astăzi, un veritabil simbol al românilor.

Numit inițial Casa Republicii, ulterior Casa Poporului, impozantul edificiu ridicat în timpul regimului Ceaușescu în inima Bucureștilor, pe fostul Deal al Spirii, urma să facă parte din noul centru civic al Capitalei, împreună cu bulevardul Victoria Socialismului. Mii de case au fost demolate între anii 1980-1983, într-o zonă reprezentativă pentru arhitectura tradițională bucureșteană, cartierul Uranus, pentru ridicarea acestei construcții colosale, care, la final, ar fi trebuit să fie sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România.

Demarate în 1983, lucrările au fost inaugurate de Nicolae și Elena Ceaușeascu la 25 iunie 1984, când a avut loc ceremonia așezării pietrei de temelie. 

Proiectul a fost elaborat de un colectiv de arhitecți români coordonat de foarte tânăra, la vremea aceea, Anca Petrescu (născută la 20 martie 1949, acesta a murit, la 30 octombrie 2013).

Datorită dimensiunilor sale uluitoare, în 2008, construcția a fost înscrisă în evidențele World Records Academy cu trei recorduri — pentru cea mai mare, cea mai grea și totodată cea mai scumpă clădire administrativă pentru uz civil din lume (și a doua clădire administrativă după Pentagon). Potrivit World Records Academy, suprafața totală a Palatului Parlamentului este de 360 000 mp; măsoară 86 m în înălțime (deasupra cotei zero) și 92 m sub pământ; are 270 m lungime și 240 m lățime.

La construcție au participat sute de arhitecți și aproximativ 20 000 de muncitori, care au lucrat în trei ture, 24 de ore pe zi. 

Uriașa clădire, ridicată în stil eclectic (în care elementele tradiționale românești, în special brâncovenești și de inspirație populară, se îmbină cu cele de factură Renascentistă sau Barocă), este structurată pe 6 niveluri și împărțită în 21 de corpuri, având aproximativ 1000 de încăperi. Sunt birouri (440 la număr), săli fastuoase, saloane mari (zeci de săli și saloane), holuri generoase, galerii și scări monumentale, coridoare, restaurante, biblioteci, parcări, dar și camere de deservire. Alese după 1989, actualele nume ale sălilor și saloanelor poartă nume ce evocă evenimente importante din istoria poporului român sau personalități cunoscute pe plan mondial: ”Sala Unirii” (cea mai mare sală), ”Al. I Cuza”, ”Ion I. C. Brătianu”, ”C. A. Rosetti”, ”Nicolae Iorga”, ”Spiru Haret”, ”Take Ionescu”, ”Nicolae Bălcescu”, ”Sala Drepturilor Omului”, ”Salonul Brâncovenesc” etc. 

”Edificiul este rezultatul unui mare efort național”, spunea arhitectul Anca Petrescu într-un articol. ”Începând cu proiectarea, execuția și terminând cu întreprinderile prelucrătoare și materialele folosite, totul este românesc. Au participat la construcția Casei Poporului toate județele, întreprinderile de prelucrarea lemnului și pietrei din toată țara, principalele ministere, fabrici și centrale. […] S-au folosit materiale de cea mai bună calitate: marmură de Rușchița, Moneasa, Gura Văii, Alun etc. Lemnul este de esențe autohtone valoroase: nuc, cireș, ulm, stejar etc., a lucrat aici elita meșterilor în sculptură de piatră și lemn. Au participat artiști plastici executând zeci de metri pătrați de luminatoare turnate în aluminiu și bronz, măști ornamentale de radiatoare, șildurile și drucărele ușilor monumentale. S-au executat numeroase candelabre din bronz, alamă și cristal care pot rivaliza cu cele mai reușite lucrări din lume. Pentru dotarea casei s-au confecționat draperii, perdele, țesături de mobilă de cea mai bună calitate, brodate”, a mai precizat șeful proiectului ”Casa Poporului”.

La ridicarea giganticei construcții s-au folosit 700 000 de tone metrice de oțel și bronz, un milion de metri cubi de marmură, 900 000 de metri cubi de lemn, iar la fabricarea corpurilor de iluminat și a oglinzilor s-au folosit 3 500 de tone de cristal, se artă pe site-ul World Record Academy. 

După Revoluția din decembrie 1989, când erau finalizate doar câteva încăperi și exteriorul Casei Poporului, clădirea și-a schimbat, destinația, intrând în administrarea Primăriei Capitalei. În 1993, prin Hotărârea nr. 31 din 16 martie a Camerei Deputaților, sediul Camerei Deputaților, care era adăpostit atunci de actualul Palat al Patriarhiei, s-a stabilit la Casa Republicii (transferarea activității Camerei Deputaților în noul sediu urmând urmând să se facă după finalizarea lucrărilor la spațiile aferente acesteia), iar prin Hotărârea de Guvern nr. 372 din 28 iulie, Casa Republicii a trecut în administrarea Camerei Deputaților.

Un mai târziu, în 1994, printr-o altă hotărâre a Camerei Deputaților (din 6 mai), în acest edificiu a fost înființat Centrul Internațional de Conferințe. 

În 1998, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 9 din ianuarie, denumirea Casa Republicii, a fost schimbată în Palatul Parlamentului.

La 15 septembrie 2004, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființarea primului Senat al României și de la instituirea sistemului bicameral în țara noastră, a fost inaugurată noua sală a plenului Senatului din Palatul Parlamentului. Senatul își desfășoară activitatea în noua locație din 1 septembrie 2005 (până atunci a funcționat în fosta clădire a Comitetului Central al Partidului Comunist Român).

Tot în 2004, dar la 29 octombrie, a fost inaugurat oficial Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), situat într-una dintre aripile Palatului Parlamentului. Muzeul, ale cărui lucrări de amenajare au început în 2001 și s-au încheiat la 31 mai 2004, a constituit, la momentul respectiv, cel mai amplu proiect de artă contemporană din România și cea mai mare investiție guvernamentală românească în arta contemporană. Spațiul ales pentru saloanele de expoziții totalizează 16 000 de metri pătrați, MNAC fiind unul dintre cele mai mari muzee de acest gen din Europa. Pentru ca accesul la muzeu să se facă ușor, în perioada 2003-2004, de-a lungul lifturilor exterioare, din care poate fi admirată panorama orașului, a fost construită o anexă din sticlă (MNAC a fost înființat prin HG nr. 691 din 19 iulie 2001). 

În prezent, Palatul Parlamentului găzduiește, pe lângă Camera Deputaților, Senatul României, Muzeul Național de Artă Contemporană și Centrul Internațional de Conferințe București, și alte instituții de interes național. Aici își au sediul Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ, și tot aici își desfășoară activitatea Centrul Sud-Est European de aplicare a Legii (SELEC).

În sălile palatului, extrem de spațioase, moderne, elegante și echipate cu toate dotările necesare, se pot organiza, astăzi, toate tipurile de evenimente, de la întruniri, reuniuni, congrese și conferințe naționale și internaționale la seminarii, sesiuni de lucru, mese rotunde, expoziții și târguri, simpozioane, vernisaje, concerte, spectacole, festivaluri, prezentări de modă, dineuri și recepții, baluri de caritate ș.a. Sălile luxoase au găzduit, de-a lungul timpului, lucrările Conferinței Internaționale a Forumului Crans Montana (1994), ediția din toamna anului 1995 a Festivalului Internațional de Muzică Clasică ”George Enescu”, Consiliul European de Primăvară (1997), a III-a Masă Rotundă a Guvernatorilor și a Primarilor Capitalelor din Regiunea Mării Negre (1998), Reuniunea șefilor de stat și guvern din țările SEECP (2000), Lansarea Dacia Logan (2004), Summitul Mării Negre pentru dialog și parteneriat (2006) sau cel de-al V-lea Forum Economic UE — Rusia (2009). În perioada 2-4 aprilie 2008, la Palatul Parlamentului s-a desfășurat cel de-al XX-lea Summit NATO, unul dintre cele mai mari evenimente internaționale organizate vreodată în România. Președintele american George W. Bush, președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel se regăsesc printre politicienii importanți ai lumii care au trecut pragul fostei Case a Poporului. 

În 2009, Jeremy Clarkson, Richard Hammond și James May, prezentatorii Top Gear, au ales să filmeze în România un episod al celebrei emisiuni britanice. Una dintre locații a fost subsolul Palatului Parlamentului.

În primăvara anului 1990, imensa clădire și-a deschis porțile publicului larg. Cât timp a fost accesibilă publicului, a fost vizitată de câteva sute de mii de oameni. Cum vizitele nu erau restricționate, oricine putea merge oriunde. 

Astăzi, clădirea Palatul Parlamentului, devenită emblematică pentru România, este unul dintre cele mai importante obiective turistice ale țării, ce atrage anual zeci de mii de turiști, din toate colțurile lumii.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *