Muzeul Național al Aviației Române este situat în sectorul 2 al Capitalei, pe strada Fabrica de Glucoză nr. 2-4. Secția de istorie a rachetelor și cercetării spațiale funcționează la Mediaș, în casa ce a aparținut savantului sibian Hermann Oberth și care cuprinde, printre altele, aspecte din activitatea astronauților români Dorin Prunariu și Dumitru Dediu. Această secție reprezintă un muzeu în sine, având 26 de săli.
Primul care a lansat ideea unui muzeu al aviației române a fost istoricul și omul politic Nicolae Iorga. Însă, de abia, după Primul Război Mondial, Liga Națională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reușind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităților militare.
După 1970, grație eforturilor generalilor Aurel Niculescu și Gheorghe Zărnescu, aflați, în acea vreme, la comanda Aviației Militare, la Boboc și Mediaș s-au pus bazele viitorului muzeu. Însă, în urma încheierii unui protocol, patrimoniul acestora a trecut în zestrea secției de aviație a actualului Muzeu Militar Național.
Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înființarea instituției, muzeul funcționând, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian.
Ulterior, muzeul a fost mutat pe Aeroportul Băneasa, unde și-a deschis porțile la 20 iulie 1993. În locația actuală, pe amplasamentul fostului Aeroport Pipera, muzeul a fost inaugurat la 18 martie 2006, la o sută de ani de la zborul istoric al lui Traian Vuia. Suprafața actuală a spațiului muzeistic este de circa 60.000 mp, cu tot cu secțiunea de la Mediaș.
Pe lângă amintita secțiune de istorie a rachetelor, instituția mai cuprinde alte două: cea de istorie a aeronauticii naționale și universale, precum și cea de tehnică de forțe aeriene.
Exceptând sălile din Mediaș, Muzeul Național al Aviației Române cuprinde cinci săli: Sala Traian Vuia, ce prezintă momente de vârf ale aeronauticii românești; Sala Henri Coandă, ce cuprinde motoare, machete etc., Sala Radu Manicatide, plină de aparate de zbor realizate de celebrul inginer; Sala uniformelor și însemnelor oficiale ale Forțelor Aeriene Române din perioada 1947-2005 și Sala istoriei radiolocației.
Printre cele mai valoroase colecții ale muzeului se numără: Aurel Vlaicu — obiecte personale, documente, brevete, scrisori, fotografii originale, mască mortuară; Henri Coandă — colecție unică în lume, cuprinzând 80 de colete, doar în parte cercetate, diplome, pliante, fotografii, stenograme, insigne, manuscrise originale, scrisori, obiecte personale; Smaranda Brăescu — 200 de fotografii originale ale campioanei mondiale la parașutism; Henri August — creator de aparate de zbor (fotografii originale din 1909 — 1910); Francisc Galeno — comandantul Grupului 5 Bombardament în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, decorat cu cea mai înaltă distincție de aviație — Ordinul ”Virtutea Aeronautică” în grad de comandor și Alexandru Marcu, unul dintre primii piloți români care au zburat avionul supersonic MiG-21.
Activitatea de cercetare a personalului Muzeului Aviație s-a concretizat și prin elaborarea unor lucrări științifice și cărți de specialitate referitoare la trecutul aripilor românești. Printre acestea se numără „Istoria aeronauticii militare române 1910-1916”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram; „Contribuții românești în aeronautică la începutul secolului XX”, de prof. univ. dr. Valeriu Avram și comandor George Paul Sandachi; „Istoria aviației reactive”, de comandor George Paul Sandachi.
Ca fapt divers, în cadrul muzeului este reconstituită o veche stradă din București, cu prăvălii și cafenele.
Muzeul Național al Aviației Române organizează cu regularitate expoziții permanente și ocazionale, atât în țară cât și în străinătate, precum cea dedicată centenarului zborului istoric al lui Traian Vuia pe câmpul de la Montesson, Paris, din 18 martie 1906.
În acest sens a fost realizat, în mărime naturală, după planurile originale, avionul ”Vuia 1”.
Pentru deschiderea apetitului copiilor față de tot ce ține de tehnica de zbor, în vara anului 2013, muzeul a organizat o serie de programe de educație recreativă ce a cuprins ”Povestea zborului”, prin teatru de umbre; crearea de către copii și părinții a unei diorame a ”camerei lui Traian Vuia”; întrecere de zbor mimat; un experiment despre ce se întâmplă cu aerul din jurul avionului când acesta zboară și altele.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
