Palatul Elisabeta

Divertisment

Situat pe Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 28, Palatul Elisabeta se întinde pe o suprafață de 3 000 mp și este înconjurat de 10 000 mp de grădină. În prezent este reședința oficială permanentă a regelui Mihai, în calitatea sa de fost șef de stat.

Proiectat în 1930, combinând elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur, palatul a fost inaugurat în octombrie 1937. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Corneliu M. Marcu ca reședință a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, fosta regina a Greciei și mătușă a regelui Mihai. La intrare, în partea dreaptă a ușii există o placă din aramă ce poartă gravați anii construcției și cei ai nașterii și morții arhitectului. 

Principesa Elisabeta nu a locuit foarte mult în acest loc, preferând să se retragă la reședința ei de la țară. S-a aflat în proprietatea acesteia până la naționalizarea lui, în 1948. După bombardarea Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a se muta în Palatul Elisabeta, unde a rămas până în momentul abdicării sale, în decembrie 1947. 

După naționalizarea sa, palatul a servit ca reședință de protocol de stat, fiind bine întreținut. Însă din anii ’90, când a devenit hotel și restaurant și până în 2001, când a fost oferit regelui Mihai, i s-a distrus mult din amenajarea sa originală interioară. Pentru a-i reda aspectul de reședință a familiei regale, au fost aduse obiecte, în principal din fostele reședințe ale reginei Mamă Elena. În prezent, mare parte a mobilierului, tablourilor, decorațiunilor sau cărților fac parte din obiectele personale ale regelui Mihai și provin de la reședința sa de la Versoix. 

În afara unui număr foarte mic de camere private, restul spațiului este public. Palatul Elisabeta, găzduiește zeci de evenimente, întâlniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalități ale sectorului public, artistic și cultural, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai comunităților regionale. 

Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne și Sufrageria mare sunt, de regulă, spațiile unde au loc aceste reuniuni. Totodată, oaspeților le sunt prezentate operele artiștilor români contemporani din Galeria de Artă, crea adăpostește o impresionantă colecție de lucrări semnate de Marin Gherasim, Florin Ciubotaru, Sorin Ilfoveanu, Octav Grigorescu, Vlad Ciobanu, Ovidiu Maitec, Victoria și Marian Zidaru. 

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureștiul, la invitația principesei Margareta și a principelui Radu. 

Palatul cuprinde, pe lângă spațiile private ale Familiei Regale și spațiile publice destinate evenimentelor, birourile administrației, Secretariatul Regal, Birourile de Protocol și de Presă. Între 2002-2008, aici și-a avut sediul Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, funcție deținută de principele Radu. De aici sunt gestionate angajamentele publice, proprietățile și proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *