Texturi uitate: Bucureştiul interbelic

Divertisment

Miercuri, 6 noiembrie 2019, ora 18:30 în spaţiul Nod makerspace, sala MATER – Biblioteca de Materiale din Splaiul Unirii nr.160, vă invităm la vernisajul expoziţiei fotografice „Texturi uitate: Bucureştiul interbelic”, lansarea ghidului „Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli” şi colecţiei de Mostre de tencuieli istorice.

Acest moment marchează finalul unui proiect desfăşurat pe parcursul a opt luni prin care Fundaţia Pro Patrimonio a cercetat patru tipuri de tencuieli de faţadă interbelice: similipiatră, mozaic, terasit şi tencuieli cu praf de piatră.

Inspirat de oraşul Bucureşti, proiectul a explorat „secretele” ascunse ale faţadelor moderniste din capitală, realizate în perioada 1918-1940. O primă etapă a fost compusă din cercetarea de bibliotecă prin documentarea reţetelor de mortare de tencuieli interbelice şi a modului lor de aplicare – specifice României, dar şi comparaţii cu tehnici din aceeaşi perioadă din alte ţări. În paralel au fost inventariate fotografic pe teren aceste texturi, iar în luna septembrie au avut loc o serie de ateliere practice pentru testarea reţetelor documentate şi a tehnicilor de aplicare pe mostre de 60x60cm pentru a conserva şi revitaliza vechile tehnici/tehnologii.

De Zilele Patrimoniului Cultural European am organizat o serie de tururi ghidate de observare atentă a lotului rămas de clădiri moderniste bucureştene şi am pregătit teste practice de şantier cu meşterul zidar invitat de la Asociaţia Maison Paysanne de France, Patrice Leu, specializat în tehnici tradiţionale.

Din discuţiile purtate în cadrul atelierelor şi dezbaterii despre texturile uitate ale arhitecturii moderniste au reieşit câteva concluzii susţinute şi de către invitatul nostru:

1. lipsa forţei de muncă pregătite în domeniul conservării/restaurării clădirilor istorice din România. Există o nevoie foarte mare de şcoli specializate pentru pregătirea meşterilor în sectorul de patrimoniu construit.

2. tencuielile interbelice şi tehnicile lor de aplicare nu ar trebui să se piardă deoarece încă posedă un mare potenţial de inovare în arhitectura contemporană.

3. tencuielile istorice, spre deosebire de cele utilizate în mod curent astăzi, necesită timp, noţiuni specifice de execuţie şi mâini pricepute.

4. în procesele de reabilitare, consolidare sau renovare de astăzi, tencuielile sunt primele elemente arhitecturale sacrificate. O schimbare de atitudine în rândul profesioniştilor şi a societăţii este absolut necesară pentru a conserva clădirile istorice şi detaliile de arhitectură specifice.

Rezultatul acestei perioade de cercetări constă într-un ghid-reţetar, şase mostre de tencuieli recreate în contextul de azi şi într-o serie de observaţii fotografice a texturilor oraşului realizate de către arhitectul Andrei Mărgulescu. Proiectul se vrea a fi un prim pas în studiul finisajelor moderniste din România. Acesta este un demers original al perioadei după 1989 şi, totodată, o invitaţie directă către toate părţile implicate în domeniul construcţiilor şi arhitecturii la continuarea investigaţiilor.

„Căutările au fost determinate de interesul personal pentru texturile istorice ale oraşului şi de un caz concret de restaurare în care am fost implicată. Acestea s-au concretizat, în cadrul Fundaţiei Pro Patrimonio, într-o aventură de cercetare. Ghidul a luat naştere din lipsa unei documentaţii de specialitate în domeniul construcţiilor din România care să ofere informaţii despre tipologia tencuielilor interbelice”. – arhitect Ruxandra Sacaliş, autorul ghidului-reţetar.

Ghidul concentrează informaţii utile, teoretice şi practice, despre materiale, ingrediente, reţete, tehnici de finisare, texturi decorative şi unelte de lucru, degradări des întâlnite. Denumit Texturi uitate: Bucureştiul interbelic. Reţetar de tencuieli este destinat unei utilizări practice şi va fi disponibil într-o mică serie tipărită, dar şi în varianta digitală. De asemenea, ghidul-reţetar îşi propune să fie un instrument de conştientizare de către publicul larg şi specialiştii în domeniu în legătură cu semnificaţia culturală şi istorică a tencuielilor interbelice.

„Reţetarul de tencuieli al Ruxandrei Sacaliş şi al echipei de lucru reprezintă un pas foarte interesant şi util pentru restaurarea şi întreţinerea patrimoniului construit în perioada interbelică. Onestitatea demersului întreprins de echipele participante – meşteri şi arhitecţi – dezvoltă în viitor un proces extins şi un sistem de comunicare adecvat pentru a da o şansă reală unei culturi pe care Bucureştiul construit încă o are şi pe care o putem îmbogăţi. Experimentul şi cercetarea se pot face şi în grupuri mici, cu profesii diverse, care comunică bine între ele. Vă invit să încercăm, este o şansă pentru viitoarele texturi arhitecturale de care toţi avem nevoie. Atenţie, domeniul este inepuizabil”. – arhitect Şerban Sturdza, şef de proiect.

Un proiect al Fundaţiei Pro Patrimonio

Şef de proiect: arh. Şerban Sturdza

Coordonator documentare: arh. Ruxandra Sacaliş

Coordonator ateliere practice: arh. Andreea Machidon

Documentare fotografică: arh. Andrei Mărgulescu

Editor ghid: Mirela Duculescu

Design grafic: Mona Petre

Proiect co-finanţat de: AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional.

AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Parteneri: Cella Cosimex, Institutul de Speologie, Hasit, Nod makerspace, sala MATER – Biblioteca de Materiale, Theda Mar şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Nod makerspace este un hub de spaţii de co-working, makerspace, ateliere de lemn şi metal, studio-uri private şi spaţii de întâlniri şi evenimente. Echipa Nod makerspace a dezvoltat o serie de proiecte cu impact, printre care: MATER – prima bibliotecă de materiale din România şi Europa de Sud Est sau Level-Up – primul accelerator dedicat makerilor antreprenori din România. Nod makerspace a câştigat Best Coworking Space din România 4 ani la rând la CESA.

Pro Patrimonio este o organizaţie neguvernamentală nonprofit internaţională, cu filiale în România (Bucureşti), Marea Britanie şi Franţa. Înfiinţată în anul 2000, fundaţia derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea şi reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acţiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare şi reabilitare a patrimoniului, precum şi pe implicarea şi conştientizarea de către comunităţi a propriei identităţi, a memoriei şi valorii moştenirii culturale. Fundaţia Pro Patrimonio susţine ideea că patrimoniul este responsabilitatea fiecărui cetăţean.

Pro Patrimonio desfăşoară câteva programe de importanţă naţională şi internaţională: 60 de biserici de lemn; Conacul Neamţu din Olari; Casa G. Enescu din Mihăileni; Vila Golescu din Câmpulung Muscel şi colecţia de design şi meşteşug Honest Goods etc. Fundaţia încearcă, printre altele, să creeze o reţea de centre de meşteşuguri pe lângă monumente (conacul P.P. Carp, Ţibăneşti, Iaşi) etc.

Resurse
Eveniment Facebook http://bit.ly/Tencuieli
Web www.propatrimonio.org

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *