Muzeul Național al Literaturii Române

Divertisment

Muzeul Național al Literaturii Române se situează în Bulevardul Dacia Nr. 12 și adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine metaforică profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română.

Înființarea sa i se datorează lui Mihai Eminescu, poetul punându-și sigiliul pe ”destinul” viitoarei instituții chiar în anul centenarului nașterii sale.

Potrivit site-ului muzeului, conducerea de atunci a Uniunii Scriitorilor a hotărât să folosească sumele neconsumate (din fondurile alocate centenarului Mihai Eminescu) pentru achiziționarea unor documente, altele decât cele eminesciene, aparținând marilor scriitori. 

Mihai Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor, a luat decizia de a pregăti impresionantul fond documentar astfel achiziționat, pentru a deveni patrimoniul unei instituții culturale de rang național, consacrată literaturii române. 

Pe 1 iunie 1957 se înființează  Muzeul Literaturii Române, sub conducerea lui Dumitru Panaitescu Perpessicius. Muzeul a funcționat pentru o vreme chiar în sediul Uniunii Scriitorilor, din Șoseaua Kisellef nr. 10 (Casa Toma Stelian), într-un spațiu impropriu. 

Sprijinit de câteva dintre personalitățile literare ale timpului, cu ”trecere” la autorități, Perpessicius a continuat activitatea de îmbogățire a patrimoniului literar. Primelor colecții li s-au adăugat altele, cuprinzând la rândul lor valoroase manuscrise, cărți rare, acte, corespondență, obiecte, fotografii, tablouri, sculpturi, piese de patrimoniu literar.

Din anul 1967, muzeul funcționează într-un sediu nou, pe Bulevardul Dacia nr. 12, un rol decisiv în obținerea acestei locații avându-l Tudor Arghezi, a cărui intervenție energică la autoritățile de partid a avut efectul scontat.

Clădirea, cunoscută sub denumirea de ”Casa Kretzulescu”, este una dintre puținele construcții în stil arhitectural neoclasic din București.

După 1990, clădirea a fost integral consolidată, renovată și restaurată, conform planurilor arhitecturale originale.

Casa monument ce adăpostește Muzeul Național al Literaturii Române a fost construită de marele vornic Alexandru Villara în anul 1839 în mahalaua Popa Cosma, fiind considerată una dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureștiului.

Villara i-a oferit-o drept zestre fiicei sale Elena, la căsătoria acesteia cu Scarlat Al. Kretzulescu. La unsprezece ani după decesul lui Scarlat Kretzulescu, clădirea devine locuința directorului băncii ”Bank of Romania”, baronul Frank. În a doua jumătate a secolului al-XIX-lea, aceasta ajunge în proprietatea statului, devenind ”Laboratorul de electricitate al Universității din București”, aflat sub conducerea savantului Dragomir Hurmuzescu.

Tot aici au funcționat succesiv un pension de fete și biblioteca Ambasadei Germane.

În 1948, clădirea este repartizată Muzeului Româno-Rus, care este desființat în 1963. În 1967 devine sediul Muzeului Literaturii Române, care o va ocupa de facto abia în 1971.

Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de piese organizate în 300 colecții (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale scriitorilor români, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu și mulți alții. De asemenea, deține manuscrise valoroase ale unor scriitori străini: M. Proust, Th. Mann, Paul Valery, G. Papini, G. Ungaretti etc. Colecțiile sunt completate de cărți vechi și rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, sculptură), periodice, obiecte și mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video.

Muzeul Național al Literaturii Române găzduiește alături de expozițiile cu caracter permanent și itinerant, numeroase alte prezențe de același tip, dar limitate ca perioadă de expunere. Expozițiile au menirea de a însoți sau crea ambientul altor manifestări culturale, precum prezentări de carte, dezbateri tematice, conferințe, evenimente.

De-a lungul anilor, din dorința de a valorifica în modul cel mai inspirat bogatele colecții ale Muzeului Național al Literaturii Române s-au organizat expoziții tematice. Prilejuite de aniversări sau evocări ale marilor scriitori, acestea au fost vernisate în marile orașe ale lumii.

Dintre acestea amintim: ”Eminescu — poet național” — Praga (1970), Berlin, Weimar, Viena, New York, Dusseldorf (1979), ”Eminescu în viziunea lui G. Călinescu” — Roma, Milano, Torino (1979), ”Ion Luca Caragiale — om de teatru” — Weimar, Varșovia, Lodz (1976), ”Tudor Arghezi — poetul” — Roma, New York, Weimar (1980), ”Panait Istrati — Izvorul românesc al operei” — Valencia, Nisa, Montreuil, Nantes (1970), ”Europa-Europa — un secol de avangardă în Europa centrală și de sud-est” — Berlin (1994), ”Lucian Blaga” — Roma (1995), ”Mircea Eliade” — Assisi (1997), ”Avangarda românească” — New York (2001), ”Nichita Stănescu” — New York (2001), Perugia, Budapesta, Roma, Veneția (2003), ”EuroLiteraTur — expoziție multimedia” — Atena, Saragossa, Roma, Lodz, Praga (2005), ”Mircea Eliade” — Veneția (2006).

Fondul arhivistic al Muzeului Național al Literaturii Române s-a îmbogățit permanent prin donații făcute de către scriitori, de familie și de prietenii acestora, sau de colecționari împătimiți. Acesta include o serie de manuscrise, corespondență, acte și obiecte memoriale, mobilier, pictură și desene, volume bibliofile și carte contemporană. 

Muzeul Național al Literaturii Române are în custodie șase Case Memoriale, organizate într-o rețea proprie: Casa Memorială ”Tudor Arghezi — Mărțișor”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Rebreanu”, Casa Memorială „Ion Minulescu — Claudia Millian” din București; Casa Memorială „Alexandru Ciorănescu” din Moroieni, Județul Dâmbovița; Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Vânători, Județul Neamț.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.