Primarul General, Nicuşor Dan, a susţinut astăzi o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat bilanţul celor 10 luni de la preluarea mandatului.
Redăm mai jos, integral, declaraţia Primarului General:
„ Au trecut 10 luni de când am preluat mandatul de primar general şi am considerat potrivit să ies în faţa dumneavoastră şi a bucureştenilor ca să vă spun ce s-a întâmplat în aceste 10 luni şi care este situaţia administrării oraşului în acest moment.
O să vorbesc în special de problemele fundamentale ale oraşului, care au fost neglijate de fostele administraţii.
Administraţia ultimilor ani a fost o minciună, s-a ocupat de chestiuni punctuale de suprafaţă şi a neglijat acele chestiuni fundamentale care fac să funcţioneze un oraş.
Bucureştiul, aşa cum l-am preluat, era un pacient în comă la terapie intensivă, asta este descrierea cea mai potrivită.
Când ai un pacient la terapie intensivă, singurul lucru pe care trebuie să îl faci este să îl stabilizezi, şi cea mai mare parte a acestor 10 luni a fost dedicată stabilizării administrației acestui oraş şi a chestiunilor de fundament, de structură şi nu a celor de suprafaţă.
Am preluat o Primărie în faliment, în sensul cel mai propriu al cuvântului faliment, adică n-ai bani să plăteşti ce trebuie să plăteşti, asta înseamnă faliment.
Şi au fost mai multe pericole peste care am trecut, dar asta ne-a costat sute de ore de muncă. O să vă enumăr câteva:
o În iarnă, o centrală privată din Bucureşti ne-a ameninţat că ne taie căldura pentru un cartier din oraş, pentru că noi nu plătisem respectiva centrală şi respectiva centrală nu îşi plătise gazele.
o Am fost în pericol să nu organizăm EURO 2020 în această vară, pentru că ne obligasem la nişte lucrări de investiţii, iar conturile noastre de investiţii erau blocate.
o Am fost în pericol să reziliem contractul pentru cea mai mare lucrare de investiţii a Bucureştiului, staţia de epurare de la Glina. Ce ar fi însemnat asta? Ar fi însemnat să dăm înapoi sute de milioane de euro, bani pe care deja i-am luat pentru respectiva lucrare.
o A existat pericolul aplicării unei amenzi zilnice din partea Comisiei Europene pentru neimplementarea măsurilor prevăzute pe procedura de infringement pe calitatea aerului în Bucureşti.
O să încep acum să vă prezint principalele domenii, pe rând, pentru a face o evaluare, aşa cum am spus, ce s-a întâmplat şi pe unde suntem.
Zona financiară:
· Prima întrebare pe care am pus-o când am intrat în Primărie a fost câţi bani avem în cont? Răspuns: trei milioane de lei.
· A doua întrebare: ce datorii avem? Trei miliarde de lei. Adică noi aveam de dat de o mie de ori mai mulţi bani decât aveam în cont. Şi toate datoriile acestea erau curente, în sensul că fiecare dintre firmele sau oamenii cărora le datoram bani, furnizori şi aşa mai departe, puteau în orice moment să ne blocheze conturile.
· Aşa cum am spus, Primăria era de fapt într-un faliment pe care nu îl declarase, conturile erau blocate, creditele pentru investiţii erau blocate. Vă dau un singur exemplu. Cunoaştem cu toţii autobuzele Otokar, mândria fostei administraţii. Datoria pentru autobuzele Otokar, pe care am preluat-o, 165 de milioane de lei.
· Unde suntem azi? Avem o situaţie financiară stabilă, în sensul că nu avem conturile blocate, în sensul că am deblocat creditele pentru investiţii şi deci investiţiile, şi lucrul cel mai important – suntem credibili pe piaţă, adică toată lumea din piaţă ştie că noi azi, dacă ne angajăm să facem o plată, o s-o facem.
· Cum am făcut asta? În primul rând, am restructurat cheltuielile atât ale Primăriei, cât şi ale subordonatelor. Şi din nou o să vă dau un singur exemplu: capitolul bunuri şi servicii, primele şapte luni din 2021, faţă de primele şapte luni din 2020, o economie de 250 de milioane de lei.
· Şi încă un lucru foarte important, legat de consolidarea imaginii Primăriei şi relaţia cu oamenii cărora le datorăm bani, în special furnizorilor de servicii şi de lucrări, am avut zeci de discuţii cu aceşti oameni, pentru că fiecare dintre ei ne transmitea: nu mai credem pe nimeni, am fost minţiţi de prea multe ori de funcţionari din Primăria Capitalei, vrem să vină primarul să ne promită că, dacă vă angajaţi la o plată, o s-o faceţi. Şi am făcut toate aceste discuţii pentru a reclădi încrederea în această instituţie.
Legat de zona financiară, chestiunea companiilor municipale:
· N-o să repet aici cheltuielile exagerate pe care aceste companii municipale le-au produs în bugetul oraşului, e un prejudiciu de sute de milioane de euro. Vă aduc aminte doar că în urma unui control al Ministerului Finanţelor am sesizat DNA-ul pentru gravele prejudicii şi gravele abuzuri de la Compania de Cimitire, unde s-au eludat proceduri de achiziţie publică, unde s-au cumpărat cu sume mult peste preţul pieţei mai multe bunuri.
· Am definitivat procedurile noastre administrative pentru a închide 14 din cele 16 companii pe care urma să le închidem în prima etapă. Din acest moment rămâne ca doar procedurile juridice să fie desfăşurate de lichidatori şi de instanţele de judecată.
· Din cele 14 companii vor fi disponibilizaţi 2.700 de oameni, mulţi dintre ei au plecat deja. Cheltuielile salariale anuale ale acestor oameni: 150 de milioane de lei pe an.
· Dintre cele 16 companii pe care spuneam că le vom închide în prima etapă au mai rămas de închis companiile de Parking şi de Protecţie Civilă; le vom închide curând.
· Mai sunt patru companii pe care le menţinem provizoriu, pentru că asigură servicii pe care la un moment dat o să le trecem în structura Municipalităţii. E vorba de iluminatul public, de întreţinerea semafoarelor, de activitatea de dezinsecţie, dezinfecţie, deratizare, şi de Compania Imobiliară, care are în administrare blocuri, are în proprietate blocul social din Ghencea, care este în construcţie, dacă am închide-o acum am pierde foarte mult timp în care n-am putea să lucrăm la acel bloc.
· Aşa cum am spus de la începutul mandatului, o să păstrăm STB-ul, o să păstrăm, evident, Termoenergetica şi Energetica și o să păstrăm Trustul de Clădiri Metropolitane, pentru că trustul se ocupă de marile lucrări de infrastructură ale Municipalităţii şi am pierde cel puţin un an să transferăm aceste lucrări de infrastructură către alte companii din piaţă.
· Vreau să vă spun că a închide aceste companii nu a fost o simplă operaţiune administrativă, un vot în Consiliul General, au fost dificultăţi tehnice serioase. De exemplu, toate dirigenţiile de şantier erau la Compania de Dezvoltare Durabilă. N-am putut să închidem această companie înainte să transferăm dirigenţia către alte companii, pentru că altfel nu am fi putut să lucrăm în continuare. Tot ce înseamnă informatică la Arena Naţională era la Compania de Tehnologia Informaţiei. N-am putut să închidem această companie înainte să se termine EURO 2020, pentru că nu puteam să afectăm procesul de organizare al EURO 2020. Şi o chestiune din nou foarte complicată tehnic: multe din aceste companii au utilaje importante, cumpărate pe bani publici, şi vrem ca utilajele acestea să vină în patrimoniul Municipalităţii. De exemplu, există staţii mobile de asfaltare la Compania Străzi, Poduri, Pasaje, există maşinile acelea de ridicat maşini care sunt la Compania de Managementul Transportului. Şi ca să reuşim să nu pierdem aceste bunuri într-o procedură de insolvenţă, adică să fie scoase la licitaţie şi pierdute, a trebuit să alocăm bani pentru aceste companii, bani pe care nu i-am avut de la început, ca să rezolvăm de la început problema aceasta.
Marile lucrări de infrastructură:
Am reuşit să le deblocăm pe toate în acest moment şi o să vă prezint stadiul lor:
· Staţia de epurare de la Glina, cea mai mare investiţie a Primăriei, finanţată din fonduri europene, va fi finalizată în 2022.
· Circulaţia în jurul podului de la Doamna Ghica, două benzi pe sens, va fi finalizată în cursul lunii septembrie. Pentru podul întreg, tablierul este în curs de achiziţie şi va începe montarea lui în primăvara anului viitor.
· Prelungirea Ghencea, lucrările vor începe în cursul acestei săptămâni.
· La blocul social din Ghencea lucrările au reînceput.
· Parcarea supraterană din Pantelimon va fi finalizată în octombrie.
· Recepţia lucrărilor din Cartierul Henri Coandă, jumătatea dinspre Bucureşti, va fi făcută în cursul lunii octombrie.
· Continuă lucrările la fostul sediu al Primăriei Sectorului 5, de aici, din Bulevardul Elisabeta, îl vom finaliza în 2022 şi din acel moment vom muta acolo mare parte din instituţiile subordonate, care plătesc în momentul acesta chirii nerealiste peste tot prin Bucureşti.
Tot pe zona de investiţii, punem ordine în haosul pe care l-am găsit de la fosta administraţie. Vă dau nişte exemple:
· În disperare că nu are proiecte, administraţia Firea s-a apucat să ia proiecte de la sectoare, care nu erau de anvergura unei Primării Generale. De exemplu, anvelopări de blocuri, pe care nu le-a făcut.
· În disperare, înainte de campania electorală, Primăria a asfaltat nişte terenuri private din Prelungirea Ghencea, fără să-i exproprieze în prealabil pe proprietari. Pe bună dreptate, aceşti oameni ne dau acum în judecată ca să le dăm banii pentru exproprieri.
· Lucrurile pe care le facem, şi avem aici colaborarea primăriilor de sector, este să transferăm investiţiile mici şi medii către primăriile de sector, astfel încât Primăria Generală să rămână să se ocupe de marile lucrările de infrastructură pe care bucureştenii le aşteaptă.
Domeniul juridic
Juridicul este coloana vertebrală a unei administraţii. Ce am găsit în domeniul juridic este jale:
· Am găsit o instituţie cu 5.000 de litigii, o instituţie care avea contracte cu firme de avocatură, care erau specializate pe diferite domenii, pe care primăria nu le mai plătise de doi ani. Vă închipuiţi ca cineva să aibă un litigiu de 900 de milioane de euro, în care are avocaţi, şi să nu-i plătească doi ani?
· Am găsit dosare cu mize de milioane de euro care nu erau atribuite caselor de avocatură specializate pentru că Primăriei îi era ruşine că nu îi plătise de doi ani.
· Din fericire, am reuşit să recâştigăm încrederea acestor firme de avocatură. În primul rând i-am plătit, eşalonat, şi ne-am ţinut de cuvânt în ceea ce priveşte eşalonarea plăţilor, dovedindu-le că suntem parteneri de încredere.
· Am delimitat acele 20 de acţiuni strategice pe care le-am angajat, prin licitaţie, bineînţeles, dintre aceste firme, am angajat aceste firme de avocatură specializate. O să vă enumăr câteva dintre ele.
o În primul rând, vom analiza contractele de închiriere din Herăstrău şi din Satul Francez, pentru că acolo sunt sume uriaşe de bani pe care Municipalitatea le pierde, închiriind mult, mult sub preţul pieţei.
o Vom face analiza juridică pe mai multe terenuri care sunt de interes pentru Municipalitate pentru viitoare mari investiţii.
o Am alocat unei firme de avocatură litigiile cu gropile de gunoi şi cu operatorii acestor gropi de gunoi, care au mize de sute de milioane de lei. Nu erau alocate.
o Şi ultimul exemplu pe care vi-l dau, am alocat analiza şi propunerea de modificare a Codului Fiscal în ceea ce priveşte împărţirea taxelor şi amenzilor între Primăria Generală şi primăriile de sector. Vă dau din nou un exemplu, care pe mine m-a şocat când l-am auzit. Primăria Capitalei plăteşte subvenţia, 1 miliard de lei pe an, subvenţia pe transportul public. Dar dacă un călător este prins fără bilet în autobuz, amenda o plăteşte la primăria de sector.
· Lucrăm la o bază de date profesionistă, pentru că nu poţi altfel să gestionezi 5.000 de litigii.
· Bineînţeles că încercăm să reducem numărul acestor litigii.
o Multe dintre ele vin din obligaţii de plată neonorate, adică Primăria s-a obligat să plătească lucrări, nu a plătit, şi de acolo decurg alte litigii, cheltuieli de judecată şi aşa mai departe.
o Alte ligitii vin din lucrări care s-au prelungit la nesfârşit şi au apărut litigii între primărie şi constructori, auditori, diriginţi de şantier, pe garanţii de execuţie, pe tot ce înseamnă executarea contractelor.
o Sunt, de asemenea, litigii inutile la care am renunţat sau apărări inutile la care am renunţat. Vă aduc aminte de litigiile de 100.000 de euro iniţiate de fosta administraţie împotriva jurnaliştilor, la care am renunţat foarte repede. Sau vă aduc aminte de litigiul în care Primăria s-a înverşunat să apere o decizie incorectă, cea prin care a fost demisă doamna Dorina Lazăr de la conducerea Teatrului Odeon, unde câştigase un concurs.
Zona administrativă
Acelaşi haos pe care l-am găsit în zona juridică, l-am găsit în zona administrativă.
· În şedinţa de Consiliu General desfiinţăm Regia de Apă. Aceasta este precursoarea Apa Nova, o regie care nu mai funcţionează de mai bine de 25 de ani, dar nu a fost desfiinţată până acum.
· Avem imobile în cel puţin cinci locuri, avem imobile la AFI, avem imobile la ALPAB, avem imobile la Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, avem imobile la Compania Imobiliară, avem imobile la Ciclop, fără ca aceste instituţii să colaboreze unele cu altele.
· Avem o administraţie de protecţie a animalelor, dar de protecţia cailor se ocupă ALPAB-ul.
· Am avut ani de zile şi Primăria nu s-a achitat de obligaţia de a plăti chiria pentru Centrul Militar Zonal, care stă într-o clădire a bisericii. Am făcut formele administrative, ca să ne achităm de obligaţie, morală şi legală.
Deci pe toate aceste lucruri suntem în curs de a pune ordine.
· Vreau să menţionez aici, legat de zona administrativă, că suntem în curs de a implementa sistemul de management al documentelor, adică orice document care vine aici în Primărie să fie scanat, astfel încât în orice moment să ştim orice lucrare unde este, cât îi ia unui funcţionar să o rezolve şi, bineînţeles, transferul de informaţie între direcţiile din Primărie se face automat.
Pe zona de transporturi
· Am semnat, după cum ştiţi, contractul pentru achiziţia a 100 de tramvaie, bani europeni, 180 de milioane de euro, primul tramvai o să vină în Bucureşti în vara anului 2022, vara anului viitor.
· Fosta administraţie a avut două licitaţii eşuate pe achiziţia de autobuze electrice, de asemenea din bani europeni, am refăcut în şedinţele anterioare de Consiliu General indicatorii, i-am aprobat, vom lansa licitaţia şi vom avea, până în 2023, 100 de autobuze electrice.
· Menţionez aici, dincolo de aceste licitaţii eşuate pentru că erau nerealiste, din nou aplicarea principiului ”hai să facem ca să zică lumea că facem”, licitaţia pentru tramvaiele de 18 metri, şi prea mici şi prea scumpe pentru Bucureşti. Am moştenit această licitaţie, sper, sunt complicaţii juridice aici, sper să nu fim obligaţi de instanţă să le achiziţionăm, pentru că, aşa cum am spus, sunt şi prea mici şi prea scumpe pentru ce îi trebuie Bucureştiului.
· Am moştenit, Consiliul General şi cu mine, un contract de delegare provizoriu pentru serviciul de transport public, atât în relaţia cu STB, cât şi în relaţia cu ceilalţi operatori din zona regională. Din nou, a fost nevoie de zeci de ore de discuţii, care au fost coordonate de viceprimarul Bujduveanu, şi în urma acestor discuţii avem azi un contract de delegare de 10 ani, serios, corect, care a mulţumit toate părţile care au luat parte la aceste discuţii. Faptul că avem acest contract de delegare pe termen lung era o condiţie pentru ca să putem accesa bani europeni, şi pe tramvaie şi pe autobuzele electrice.
· Faptul că avem acest contract de delegare permite ADI-ului să îşi exercite controlul pe STB. Acesta este un lucru foarte important, au început să fie aplicate amenzi de 100 de lei pentru operatorii care pleacă mai devreme sau mai târziu de la cap de linie faţă de orarul care este obligatoriu pentru ei.
· Am trecut la tarifarea orară, aşa cum se întâmplă peste tot în lumea civilizată. În acest moment, biletele la transportul public de suprafaţă sunt, după cum ştiţi, 90 de minute în care poţi să schimbi oricâte mijloace de transport în comun. Avem tarife comune cu Metrorexul şi avem şi bilete şi abonamente comune pentru STB şi Metrorex, unele dintre ele foarte avantajoase, cum este abonamentul anual STB plus Metrorex, 1.200 de lei pe an, 100 de lei pe lună, pentru a circula nelimitat cu transportul public de suprafaţă şi cu metroul.
TERMIE
· Pe zona de termie, venim după 12 ani de bătaie de joc, în care sistemul a ajuns în pragul colapsului. Ce am făcut aici?
· Am semnat contractul de finanţare cu Comisia Europeană, 300 de milioane de euro, am compensat 320 de milioane de lei cu Guvernul la sfârşitul anului trecut, datorii pe care le aveam pe acest întreg lanţ, Primărie – Termoenergetica – ELCEN – furnizor, şi am reuşit să însănătoşim sistemul.
· Am parcurs procedurile administrative pentru achiziţia ELCEN, deziderat pe care Bucureştiul îl are de cel puţin 15 ani. Noi am făcut partea administrativă, aşteptăm întreg sectorul energetic local, aşteptăm un sprijin al Guvernului pentru ca această achiziţie şi această fuziune să se petreacă până la sfârşitul acestui an.
· În ceea ce priveşte lucrările,
o avem în lucru cei 13 kilometri în zona Ferentari,
o avem în procedură de achiziţie 40 de kilometri, împărţiţi pe patru loturi. Pentru unul din aceste loturi rezultatele vor veni azi, pentru trei din aceste loturi rezultatele vor veni luni şi bineînţeles că urmează o perioadă de o eventuală contestare.
o Imediat ce terminăm această achiziţie şi tragem învăţămintele din ce am făcut în cursul ei, o să începem achiziţia pentru cei 210 kilometri, mare parte din banii europeni de care am pomenit la început.
Zona de urbanism
· Ori de câte ori o să am ocazia o să spun şi o să repet cât de important este urbanismul pentru dezvoltarea unui oraş. Pentru că degeaba faci tu 100 de lucrări de infrastructură dacă dai drumul la construirea haotică în oraş, construirea aceea haotică îţi va anula toate lucrările de infrastructură pe care le-ai făcut.
· Problema Bucureştiului este că nici nu a făcut lucrările de infrastructură, dar a şi dat drumul la construirea haotică şi de aceea stăm noi toţi azi blocaţi în trafic.
· Bucureştiul, fără îndoială, are nevoie de dezvoltare şi eu sunt un suporter al dezvoltării, sunt un suporter al şoselei de centură, al autostrăzii de centură, al liniei de tren de centură, al metroului de suprafaţă, însă dezvoltarea unui oraş trebuie să fie profesionistă, trebuie să fie corectă, nu speculativă cum, din păcate, s-a întâmplat în Bucureştiul ultimilor ani.
· Şi apogeul dezvoltării speculative a fost creat de aceste cinci PUZ-uri de sector, şase cu cel încă neaprobat de la Primăria sectorului 1. Şi dacă ne uităm înapoi în aceste 10 luni de mandat, după scoaterea Primăriei din faliment, cel mai important lucru pe care eu apreciez că l-am făcut este acea hotărâre din 26 februarie prin care am suspendat PUZ-urile de sector.
· Să nu credeţi că am dat hotărârea de Consiliu în 26 februarie şi lucrurile s-au oprit acolo. Am avut un atac violent în instanţă din partea unor ONG-uri paravan, care au angajat mari case de avocatură din Bucureşti împotriva hotărârilor de suspendare a PUZ-urilor de sector.
· Am avut un atac violent în instanţă împotriva Planului Urbanistic General. Vă închipuiţi ce înseamnă să dispară Planul Urbanistic General? Înseamnă să nu mai existe o regulă de construire în Municipiul Bucureşti, adică oricine să construiască orice, oriunde, asta înseamnă pe scurt.
· De aceea este important că am consolidat zona juridică, am reuşit să câştigăm 12 din cele 12 procese care ne-au fost intentate pe această zonă de urbanism.
Serviciul de autorizare:
· Tot în zona de urbanism, vreau să vă spun câteva cuvinte despre serviciul de autorizare, adică autorizaţiile de construire şi desfiinţare. Ani la rând, acest serviciu, împreună cu cel în care se eliberează PUZ-uri, a fost centrul corupţiei din Primăria Capitalei.
· Şi lucrul pe care l-am făcut, şi bineînţeles că şi asta ne-a luat sute de ore de muncă, a fost să nu semnez ca primarul, cum au semnat toţi primarii sau ultimii primari dinaintea mea, şi am verificat cu echipa mea toate autorizaţiile care au venit. Şi am găsit lucruri acolo. Şi am trimis înapoi şi am transmis că Primăria Capitalei schimbă politica, în primul rând respectă legea, şi în al doilea rând respectă caracterul urbanistic al acestui oraş.
· Vreau să vă spun aici, legat de chestiunea cu firmele de avocatură, că avem 80 de litigii în care sunt contestate autorizaţii de construire şi desfiinţare şi 60 de litigii în care sunt contestate PUZ-uri. Şi avem contract cu firme de avocatură care să analizeze în paralel cu instanţa legalitatea acestor autorizaţii şi legalitatea acestor PUZ-uri. Şi în situaţia în care ei vor constata că autorizaţiile sau PUZ-urile sunt nelegale, vom merge în instanţă şi vom spune că acele autorizaţii şi PUZ-uri sunt nelegale. Noi nu am venit aici ca să acoperim nelegalităţile fostei administraţii, am venit să respectăm legea şi să dezvoltăm acest oraş pe principii corecte.
Zona de mediu
· O măsură importantă pe care am luat-o a fost să oprim acele avize generale de defrişare şi de toaletare pe care Primăria le dădea la început de an şi în baza cărora, în special ADP-urile, nenoroceau mii de copaci în fiecare an.
· Tot pe zona de mediu vă informez că depunem astăzi dosarul pentru preluarea Parcului Văcăreşti. Parcul Văcăreşti este o uriaşă oportunitate pe care Bucureştiul o are şi suntem gata, în parteneriat cu ONG-uri care s-au ocupat ani de zile de Parcul Văcăreşti şi cu Primăria sectorului 4 şi cu orice altă parte interesată şi competentă în această zonă să administrăm şi să facem din Parcul Văcăreşti un punct de atracţie al Bucureştiului.
· Este în curs de achiziţie studiul de mediu care să ne spună precis care sunt sursele de poluare a aerului, în special, în Municipiul Bucureşti, care sunt procentele cu care fiecare din aceste surse contribuie la poluarea aerului, pentru ca în baza acestui studiu să elaborăm un plan de măsuri realist, nu ca cel al fost administraţii, despre care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a spus că este un plan făcut pe hârtie, cu măsuri iluzorii.
· Pe zona de deşeuri pot să spun că am găsit şi aici o stare de haos.
o Suntem în faza finală a înfiinţării ADI-ului, condiţie obligatorie pentru Primăria Generală şi pentru primăriile de sector ca să acceseze fonduri europene, Primăria Generală pentru tratarea deşeurilor, primăriile de sector pentru colectarea selectivă şi selectarea deşeurilor.
o Votăm mâine în Consiliul General planul de management al deşeurilor, de asemenea o condiţie obligatorie pentru accesarea banilor europeni.
Zona economică.
· Avem în lucru cu echipele de avocaţi două regulamente care au fost solicitate cu insistenţă de mediul de afaceri.
o În primul rând, un regulament unitar la nivelul sectoarelor Municipiului Bucureşti pentru avizarea funcţionării operatorilor economici. În acest moment, în şase sectoare sunt şase regulamente diferite, şase tipuri de dosare pe care un patron de restaurant, de exemplu, trebuie să le întocmească pentru fiecare din sectoare.
O să avem un regulament unitar la nivelul Bucureştiului, cât mai simplu posibil, respectând, evident, prevederile legale şi cu prevederi de bun-simţ pe care ni le-au solicitat operatorii economici. De exemplu, dacă nimic nu s-a schimbat de la autorizarea precedentă, să fie suficient să dai o declaraţie pe proprie răspundere în care să menţionezi acel lucru, nu să depui un nou dosar.
o De asemenea, răspunzând unei solicitări a operatorilor din zona HoReCa, avem în lucru un regulament simplu, suplu, pentru autorizarea teraselor care funcţionează pe domeniul public.
· După cum ştiţi, prin hotărârea Consiliului General am redus semnificativ taxa turistică şi am eliminat taxa de ocupare a domeniului public pe perioada pandemiei.
· Am făcut pentru prima oară funcţională Asociaţia pentru Promovarea Turismului, asociaţie care grupează Primăria cu principalii operatori economici, cei care au competenţe în zona de promovare turistică a Bucureştiului.
· Şi am făcut funcţională structura care se ocupă de învăţământul dual. Există în multe zone economice un necesar de forţă de muncă calificată pe care învăţământul profesional şi învăţământul dual trebuie să o genereze şi noi am făcut aceşti paşi, cei care ţin de noi, pentru ca acest lucru să se întâmple în următorii ani.
Arena Națională
Un cuvânt special despre Arena Naţională.
· Organizarea EURO 2020 de către Bucureşti a fost un mare succes, care a pus Bucureştiul pe harta globală. Acest succes a fost însă şi o mare provocare, pentru că am avut câteva luni din primăvară să facem tot ce nu s-a făcut şi tot ce nu s-a întreţinut la Arena Naţională timp de 10 ani, pentru că nu au existat contracte de mentenanţă pe foarte multe componente.
· Pe Arena Naţională o să organizăm, în luna octombrie, cel mai mare eveniment internaţional de sporturi electronice, eveniment care va fi urmărit de 100 de milioane de oameni, eveniment care are premii 40 de milioane de dolari, comparabile cu premiile care sunt la Wimbledon sau la American Open.
· În cele 10 luni de mandat, am încasat prin închirierea Arenei Naţionale 5,6 milioane de lei, fără EURO 2020. Dacă punem şi EURO 2020 sunt 12 milioane de lei. Prin comparaţie, administraţia Firea a avut o medie de două milioane de lei pe an.
· Vom închiria Arena Naţională pentru mari evenimente, în special evenimente culturale.
· Din acest moment, Bucureştiul are o administraţie transparentă şi vă aşteptăm să veniţi aici şi o să vedeţi evenimente pe Arena Naţională începând cu această toamnă.
· Faţă de mediul asociativ ne-am îndeplinit obligaţiile pe care Consiliul General şi cu mine ni le-am asumat, de a aloca:
o 2 milioane de lei pentru bugetare participativă,
o 1,4 milioane lei pentru proiecte de mediu,
o 1 milion de lei pentru proiecte sociale,
o 3,5 milioane de lei pentru proiecte culturale, toate acestea prin concurs,
o 3 milioane de lei ajutor pentru instituţii culturale independente afectate de pandemie.
Acestea au fost chestiunile cele mai importante care s-au întâmplat în aceste 10 luni, acesta este locul în care ne aflăm.
Aşa cum am spus, a fost o perioadă în care mare parte din energie a fost dedicată stabilizării unei administraţii în comă. Mai avem de stabilizat anumite chestiuni, dar din acest moment începe procesul de construcţie”.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook si Instagram.
