Capitala are avantaje care, valorificate inteligent, o pot transforma într-un nod comercial pentru întreaga Europă de Est, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Costică Mustaţă.
El aminteşte, în context, poziţia privilegiată şi structura socială şi profesională cu un standard ridicat de la nivelul Capitalei, afirmând, totodată, că, pentru a atrage în continuare investiţii trebuie modernizată şi dezvoltată infrastructura şi implementat un sistem coerent de management al traficului.
În opinia acestuia, lipsa de stabilitate şi predictibilitate legislativă, îndeosebi în domeniul fiscal, reprezintă principala problemă a comunităţii de afaceri, deoarece nu poate fi construit un plan de afaceri solid dacă se modifică de 2-3 ori pe an Codul fiscal şi intră în vigoare „peste noapte” un act normativ ce dă peste cap toate proiecţiile.
Costică Mustaţă a precizat că anul acesta CCIB va premia miercuri, în cadrul celei de-a XXVI-a ediţie a Topului firmelor din Bucureşti, 7.134 de firme, cu o cifră de afaceri cumulată de 78,3 miliarde euro. El a menţionat criteriile care au stat la baza realizării topului şi a prezentat o serie de date privind importanţa pe care o are, pe plan economic, Bucureştiul la nivel naţional.
Preşedintele CCIB a mai vorbit în interviu şi despre principalele demersuri ale CCIB pentru sprijinirea mediului de afaceri local.
AGERPRES: Cum arată Topul Firmelor din acest an? Sunt modificări majore faţă de ediţia precedentă?
Costică Mustaţă: Cifrele sunt încurajatoare. Comparativ cu ediţia precedentă constatăm faptul că numărul firmelor care au intrat în cursă, adică au îndeplinit cumulativ criteriile stabilite în metodologia de realizare a Topului, a crescut cu 17,7%, ajungând la 49.433. Sunt companii fără datorii la bugetul asigurărilor sociale şi la bugetul statului, cu impozitele şi taxele locale plătite la zi şi cu rezultate economico-financiare pozitive. Aşadar, companii sănătoase, cu perspective de creştere.
Mergând mai departe, am constatat cu bucurie că a crescut semnificativ şi gradul de performanţă şi eficienţă al companiilor bucureştene laureate. Anul acesta premiem 7.134 firme, doar cu 3,1% mai multe faţă de anul precedent, însă cifra de afaceri cumulată a acestora a crescut faţă de ediţia 2018 cu 15%, atingând 78,3 miliarde euro, în timp ce profitul din exploatare al acestora, în valoare de 7,3 miliarde euro, este mai mare cu 19,4% comparativ cu cel consemnat anul trecut.
Demn de subliniat este şi faptul că profitul din exploatare realizat de firmele din Topul nostru reprezintă 9,4% din cifra de afaceri totală, comparativ cu 8,4%, pondere consemnată anul acesta de colegii noştri de la CCIR la nivel naţional, şi în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de ediţia precedentă a Topului firmelor din Bucureşti.
AGERPRES: Care au fost criteriile care au stat la baza realizării clasamentelor?
Costică Mustaţă: Firmele premiate au fost stabilite potrivit unei metodologii severe şi complexe, aprobate şi aplicate unitar, la nivel naţional. Spre deosebire de alte clasamente, realizate în funcţie de un singur criteriu, Topul organizat la nivelul sistemului cameral are un caracter multicriterial. Sunt luaţi în calcul atât indicatori de natură cantitativă, precum cifra de afaceri netă şi profitul din exploatare, cât şi de natură calitativă, aceştia din urmă evidenţiind managementul competitiv. În această categorie se înscriu indicatori precum: rata profitului din exploatare (calculată ca raport între profitul din exploatare şi cifra de afaceri), eficienţa utilizării resurselor umane (raportul dintre valoarea adăugată creată şi numărul mediu de salariaţi) şi eficienţa utilizării capitalului angajat (raportul dintre profitul curent şi cheltuielile cu dobânzile şi totalul activelor). Aceşti indicatori sunt calculaţi în baza a 16 elemente extrase din situaţiile financiare depuse de firme la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
După cum observaţi, clasamentele noastre şi ale colegilor noştri de la camerele de comerţ judeţene şi de la CCIR sunt realizate cu profesionalism, exigenţă şi rigoare. În aceste condiţii, un premiu obţinut de o firmă la o astfel de competiţie este o recomandare veritabilă pentru clienţi şi parteneri.
AGERPRES: Din ce domenii provin cele mai multe firme premiate?
Costică Mustaţă: Cele mai multe firme premiate activează în domeniul serviciilor, 2.472, respectiv 35% din total, fiind urmate de companiile din comerţ (1.992 de firme, 28% din total) şi de firmele cu profil industrial (1.457 de firme, 20%). Ponderi mai mici în Top au firmele din construcţii (427 firme, 6%), cercetare, dezvoltare şi high-tech (404 entităţi, 6%), turism (241 companii, 3%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit (141 de firme, 2%). Aş vrea să punctez că în vederea realizării unui clasament cât mai obiectiv, în cadrul fiecărei grupe sunt premiate companiile pe cinci clase de mărime: întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.
AGERPRES: Totuşi, sunt foarte multe firme premiate. Cum explicaţi acest aspect?
Costică Mustaţă: Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de elemente care confirmă rolul major pe care Capitala îl are în economia naţională. Revenind la cifre, Bucureştiul concentrează 22,4% din comercianţii activi înregistraţi în România, 21% din totalul salariaţilor consemnaţi la nivel naţional, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării, 17% din valoarea exporturilor româneşti şi 30,5% din valoarea importurilor realizate de ţara noastră.
Mai mult, potrivit ONRC (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului n.r), Bucureştiul concentra, la sfârşitul lunii septembrie a.c., aproape 101.000 societăţi comerciale cu capital străin (44% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 24,7 miliarde euro, respectiv 54% din totalul capitalului social subscris în România de societăţile cu participare străină la capital. La aceeaşi dată, 23 dintre primele 40 de companii după participarea străină la capitalul social subscris erau înregistrate în Capitală.
AGERPRES: Cum credeţi ca va evolua Bucureştiul în perioada următoare?
Costică Mustaţă: Capitala are avantaje care, valorificate inteligent, o pot transforma într-un nod comercial pentru întreaga Europă de Est. Dincolo de avantajele care derivă din calitatea de capitală europeană, Bucureştiul are o poziţie privilegiată, la intersecţia a două coridoare de transport pan-europene şi în apropiere de culoarul Dunării şi o structură socială şi profesională cu un standard ridicat. Sunt două elemente care au atras şi pot atrage în continuare investiţii, cu condiţia de a se reuşi, într-o perioadă rezonabilă, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, concomitent cu implementarea unui sistem coerent de management al traficului. De altfel, problemele de infrastructură sunt evidenţiate frecvent de oamenii de afaceri autohtoni la capitolul „dificultăţi” şi de cei străini care vor să dezvolte afaceri aici la capitolul „temeri”. Un alt domeniu care se poate dezvolta frumos este cel turistic. Bucureştiul este o destinaţie consacrată pentru turismul de afaceri şi a crescut mult în ultimii ani pe segmentul de „city break”.
AGERPRES: Care credeţi că este principala problemă a comunităţii de afaceri bucureştene?
Costică Mustaţă: Lipsa de stabilitate şi predictibilitate legislativă, îndeosebi în domeniul fiscal. Nu poţi construi un plan de afaceri solid, nu poţi implementa coerent o strategie de dezvoltare dacă, de exemplu, Codul fiscal este modificat şi de 2-3 ori pe an sau dacă peste noapte intra în vigoare un act normativ care-ţi dă peste cap toate proiecţiile. Cred că este foarte importantă creşterea nivelului de trai, dar mai cred că acest lucru este posibil doar prin muncă, prin creşterea productivităţii şi nu prin majorări artificiale de salarii, care în final sunt decontate tot de către beneficiari.
AGERPRES: Care sunt principalele demersuri ale CCIB pentru sprijinirea mediului de afaceri local?
Costică Mustaţă: Un prim set de obiective vizează promovarea ofertei autohtone în străinătate, îndeosebi a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi sprijinirea companiilor româneşti care doresc să dezvolte afaceri pe pieţe cu potenţial. În acest sens, organizăm periodic Zile ale Oportunităţilor de Afaceri, în cadrul cărora oamenii de afaceri au posibilitatea de a se întâlni într-un cadru structurat cu ambasadorii şi/sau cu ataşaţii economici ai ţărilor partenere, dar şi cu factori decizionali din Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) şi MAE, pentru a afla informaţii privind tendinţele în comerţul exterior, cadrul juridic bilateral şi accesul pe pieţe cu potenţial, participarea la licitaţii pe proiecte, oportunităţi de afaceri şi investiţionale, stimulentele acordate investitorilor străini.
În plus, în baza celor peste 100 de de acorduri de cooperare încheiate de CCIB cu organizaţii similare din străinătate, organizăm, în regim de reciprocitate, misiuni şi forumuri economice, precum şi alte acţiuni de prospectare a pieţelor, utile pentru firmele româneşti care vor să-şi diversifice pieţele de desfacere. Aceste evenimente sunt completate de misiuni economice organizate de noi peste hotare. Nu în ultimul rând, participarea CCIB ca invitat permanent la şedinţele Consiliul de Export al României ne oferă posibilitatea să informăm membrii noştri cu privire la programele de internaţionalizare ale afacerilor cu suport financiar guvernamentale cum ar fi: participarea la târguri şi expoziţii internaţionale sub pavilion naţional, la misiuni economice de anvergură sau participarea în nume propriu la asemenea evenimente internaţionale, dar cu acoperirea parţială a cheltuielilor de la bugetul de stat, conform programelor anuale aprobate.
Un alt doilea set de obiective vizează pregătirea antreprenorială şi sprijinirea oamenilor de afaceri pentru a-şi dezvolta proiectele, ţinând seama de evoluţia mediului în care-şi desfăşoară activitatea. Astfel, în cadrul conferinţelor şi meselor rotunde organizate de noi, reprezentanţii companiilor au posibilitatea de a intra in dialog cu specialişti, consultanţi şi reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale, pe teme economice de interes. De asemenea, organizăm constant cursuri de formare şi perfecţionare, precum şi workshop-uri şi seminarii de informare şi conştientizare cu privire la acte normative care se află în dezbatere sau nou intrate în vigoare şi care au impact semnificativ asupra activităţii firmelor.
De asemenea, venim în sprijinul firmelor bucureştene cu servicii de arbitraj şi mediere, oferite de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă CCIB, şi de Centrul nostru de mediere. Apelând la una dintre aceste entităţi, firmele bucureştene pot evita procese costisitoare şi de lungă durată.
Un alt produs pe care-l punem la dispoziţia firmelor din Capitală şi nu numai este „Certificat Excellent SME”, dezvoltat în colaborare cu COFACE România şi destinat companiilor româneşti din segmentul IMM, cărora le certifică performanţa obţinută şi situaţia pozitivă, din punctul de vedere al riscului comercial şi al siguranţei în afaceri. Menţionez că membrii CCIB beneficiază de o reducere de 25% aplicată la tariful standard perceput de COFACE pentru efectuarea operaţiunilor necesare validării performanţelor firmelor.
Am ales aceste câteva exemple pentru a sublinia că CCIB este prezentă în toate momentele vieţii unei firme, de la sprijinul acordat pentru identificarea partenerilor de afaceri, promovarea pe pieţele externe, la pregătirea şi perfecţionarea continuă a personalului şi până la ajutorul acordat în momentele mai puţin plăcute, când apar divergenţe cu partenerii de afaceri. AGERPRES
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
