În prezent se implementează cea de-a doua etapă a proiectului, care include construcţia unei noi linii de tratare a apelor uzate din Capitală şi a incineratorului de nămol. Incineratorul reprezintă o soluţie viabilă şi modernă pentru o capitală europeană.
În acest moment, acesta este cel mai mare contract de lucrări din ţară
Proiectul, deblocat în anul 2017 de Primarul General, Gabriela Firea, are un stadiu de 22%
Primarul General, Gabriela Firea, alături de Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a verificat astăzi stadiul lucrărilor la noua linie a staţiei de epurare a apelor uzate şi la incineratorul de nămol, parte a celui mai important proiect de mediu cu finanţare europeană din România, „Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în Municipiul Bucureşti – Etapa a II a”.
Alături de Primarul General, la eveniment au participat Ambasadorul Republicii franceze în România, E.S. Michele Ramis, reprezentanţi ai Ambasadei Spaniei in Romania, comisarul general al Gărzii de Mediu, Gabriela Dorojan, conf. univ. dr. ing. Alexandru Nicolae Dimache, decanul Facultăţii de Hidrotehnică, Constantin Alexandrescu, inginer de supervizare EPTISA, şi reprezentanţi ai constructorului.
Primarul General, Gabriela Firea: „Staţia de epurare a apelor uzate de la Glina reprezintă cel mai mare proiect de mediu din ţară, cu finanţare europeană, aici construindu-se şi primul incinerator de nămol din România. Costul total al acestui proiect este 360 milioane euro, din care doar valoarea investiţiei de modernizare a staţiei de epurare şi de construire a incineratorului este de 117 milioane euro. În acest moment, acesta este cel mai mare contract de lucrări din ţară. Municipiul Bucureşti plăteşte o contribuţie proprie de 155 de milioane euro, pentru toate lucrările executate în cadrul proiectului.”
Proiectul integral este compus din următoarele obiective de investiţii:
– o nouă linie a staţiei de epurare a apelor uzate Glina
– reabilitarea liniei existente a statiei de epurare Glina
– un incinerator de nămol
– reabilitarea colectoarelor principale de canalizare A0 si B0 (10 km)
– reabilitare a 30 de km din reţeaua de canalizare (colectoare secundare)
– modernizarea Casetei de sub râul Dâmboviţa (de la Ciurel la Glina)
Primarul General, Gabriela Firea, a mai explicat: „La finalizarea proiectului, acesta va asigura epurarea întregului debit de apă uzată, se reduce la minim riscul de evacuări necontrolate de ape uzate netratate, iar calitatea apelor subterane în zonă şi a apelor de suprafaţă din râurile Dâmboviţa, Argeş şi fluviul Dunărea va fi îmbunătăţită. Zona metropolitana va beneficia de servicii publice de canalizare la standarde europene. Modernizarea si folosirea tehnologiilor de ultima generaţie vor determina si micşorarea costurilor de operare ale staţiei de epurare.”
Principalele beneficii pentru bucureşteni si localităţile limitrofe sunt: îmbunătăţirea calităţii apelor şi a aerului, protecţia solurilor, reducerea riscurilor de inundaţii.
Gabriela Firea a reamintit că relansarea acestui proiect a reprezentat una dintre priorităţile actualei administraţii, ţinând cont de faptul că România era în risc de infringement pe epurarea apelor uzate: „În primul an de mandat am reuşit sa deblocăm acest proiect de investiţii vital pentru Capitală şi să semnăm contractul de lucrări pentru modernizarea staţiei de epurare, după ce acest contract fusese contestat în instanţă 4 ani de zile. Contractul de lucrări a fost atribuit în urma unei licitaţii publice deschise, cu respectarea prevederilor legislaţiei româneşti în domeniu. În august 2017 a fost emis ordinul de începere pentru proiectare, iar în cursul anului 2018 au fost parcurse toate etapele de proiectare necesare atât pentru extinderea Staţiei de Epurare Glina, cât şi pentru construirea incineratorului de nămol.”
Stadiul fizic pentru ambele obiective este in prezent de 22%. Dimensiunile lucrărilor sunt impresionante: bazinele de aerare au dimensiunea a 9 stadioane de fotbal. Au fost finalizate lucrările de îmbunătăţire a solului, prin realizarea de coloane de piatră spartă şi coloane din beton – peste 12.400 de coloane). La incineratorul de nămol a fost ridicată şi instalată prima virolă (primul inel metalic din structură).
Potrivit estimărilor constructorului, atât staţia de epurare, cât şi incineratorul vor fi finalizate în anul 2021.
Lucrările pe acest şantier progresează foarte bine, iar plăţile sunt la zi
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu: „Pe şantiere cum este acesta se face absorbţia banilor europeni! Şantierul de la Staţia de Epurare Glina a luat avânt, lucrările progresează foarte bine, iar plăţile sunt la zi.
Este cel mai mare contract de lucrări cu fonduri europene, fiind si cel mai important proiect de apă uzată din România în acest moment.
În afară de acest proiect, tot din fonduri europene, Capitala are în pregătire şi alte proiecte pe care le considerăm prioritare, cum ar fi cel care vizează sistemul de management al deşeurilor, cel privind termoficarea, în valoare de aproximativ 208 milioane euro, şi pe care sperăm să îl trimitem la Bruxelles spre aprobare până la sfârşitul acestui an şi mai avem o investiţie care vizeaza reţelele de apă şi canalizare din zona Ghidigeni, în valoare de 40 milioane euro.Toate acestea sunt proiecte care înseamnă bani europeni pentru serviciile publice din Capitală şi ne exprimăm tot sprijinul pentru finalizarea acestor lucrări!”
Prin epurare, apa uzată menajeră poate fi evacuată în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru bucureşteni.
Nămolul incinerat devine o cenuşă cu multiple întrebuinţări, aşadar incineratorul de nămol reprezintă o soluţie viabilă şi modernă pentru o capitală europeană
La rândul său, Gabriela Dorojan, Comisarul General al Gărzii Naţionale de Mediu, a declarat că acesta este un proiect pe care autorităţile de mediu îl aşteaptă din anul 2013: „Este un proiect nu pentru noi, ci pentru generaţiile viitoare, pentru că rezolvă o bună parte din probleme Capitalei în ceea ce priveşte apele uzate, menajere. Felicit echipa implicată în acest proiect pentru metoda aleasă de tratare a namolului. Stim ca nu exista multe metode de tratare a namolului. Mai există posibilitatea de utilizare a nămolului în agricultură, pentru fertilizare, sau cea de compostare, însă acestea nu se aplică Capitalei, având în vedere volumul mare de ape prelucrate şi faptul că Bucureştiul nu dispune de atâtea terenuri agricole. Această metodă de tratare prin incinerare implică şi obţinere de energie termică, este o metodă aprobată de Comisia Europeana, care respectă cele mai bune tehnici disponibile.”
Conf. univ. dr. ing. Nicolae Dimache, decanul Facultăţii de Hidrotehnică, prezent la eveniment, a felicitat echipa de la Primăria Capitalei pentru proiect şi a explicat că incineratorul de nămol reprezintă o soluţie viabilă şi modernă pentru o capitală europeană.
Municipalitatea a optat pentru construirea incineratorului întrucât susţine soluţiile ecologice, prin urmare aruncarea nămolului la groapa de gunoi nu este o soluţie acceptabilă. Instalaţia va avea o capacitatea de a procesa 173 de tone pe zi.
Incineratorul are prevăzute două sisteme de filtrare şi tratare a mirosurilor, iar tehnologia este cea mai buna existentă în acest moment la nivel mondial.
Sistemele de filtrare au o capacitate de 95.000 metri cubi, având ca rezultat evacuarea în atmosferă a unui aer lipsit de poluanţi. De asemenea, este prevăzută acoperirea tuturor unităţilor ce ar putea genera mirosuri neplăcute. În plus, în etapa de operare va fi implementat un sistem de monitorizare a calităţii aerului.
DETALII TEHNICE – LUCRĂRI
În prima etapă a realizării staţiei de epurare a apelor uzate Glina, realizată prin ISPA şi finalizată în anul 2011, a fost construită prima linie a staţiei. Prin aceasta primă linie se epurează mecanic întreaga cantitate de apă uzată şi biologic jumătate din această cantitate. Din 2011 şi până acum însă datele demografice s-au modificat esenţial. Creşterea populaţiei Capitalei, precum şi necesitatea de a proiecta pentru viitor, pentru alte condiţii de locuire, au impus realizarea unei linii suplimentare de epurare, precum şi compatibilizarea cu cea existentă.
Pentru realizarea epurării se vor monta echipamente suplimentare de tratare mecanică (grătare grosiere şi fine, deznisipatoare, separatoare de grăsimi), se vor executa două noi bazine de aerare şi instalaţiile de tratare biologică aferente, precum şi un nou bazin pentru sedimentarea secundară. Debitele maxime tratate în anul 2040 vor fi de 11,9 metri cubi pe secundă.
La bazinele de aerare (cu o suprafaţa de 57.241 mp) din cadrul staţiei de epurare au fost realizate lucrări de terasamente, inclusiv coloane de material granular ce au rolul de a stabiliza solul. Se lucrează în ritm intens la armarea şi turnarea radierelor. La noul decantor secundar a fost terminată săpătura generală, s-au executat coloanele de material granular şi a început operaţiunea de batere a palplanşelor.
Construcţiile executate sunt de tip industrial, ce susţin echipamente grele, fiind necesară îmbunătăţirea solului, având în vedere variaţia mare a tipului de teren din amplasament. Ulterior lucrărilor de excavaţie a solului, au fost finalizate lucrările de îmbunătăţire a terenului pentru şase obiecte ale incineratorului (clădirea de stocare şi uscare nămol, clădire incineratoare, clădire ORC, instalaţii tratare gaze de ardere, silozuri, staţie pompe sprinklere), prin realizarea prin forare de coloane de îndesare din beton, dispuse sub radierul structurilor şi adiacent acestora. Coloanele de îndesare au un diametru de 0,4 m, poziţionate la o adâncime maximă de 8,6 m, distanţa dintre ele fiind de cca 2,5 m. S-a executat un sistem de sprijinire al solului care include profile metalice încastrate în beton, cu o lungime de 8 m, şi plasă sudată pentru sprijinirea excavaţiei.
După finalizarea lucrărilor de sprijiniri berlineze, la incineratorul de nămol s-a turnat radierul şi s-au ridicat parţial pereţii pentru clădirea de stocare şi uscare nămol, clădirea incineratoarelor şi instalaţia de tratare gaze, precum şi structuri metalice pentru silozuri. A fost ridicată şi instalată prima virolă.
Construcţia incineratorului de nămol asigură conformarea cu Directiva 86/278/CEE a Comisiei Europene, transpusă prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
